Da, te-am crezut nemuritor
n-am numarat si pentru tine
anii care treceau in fuga printre noi
Ba prea departe, ba prea aproape
te cautam in intuneric,
printre pleoape inlacrimate
si te gaseam doar in miros de alcool

Ani la rand ai stat in carapacea ta
nu ajungeam deloc la tine 
ani la rand n-am inteles nimic
nici tu, nici eu
si totusi azi, cand iti inmoi incruntarile
te inteleg daca privesc inauntrul meu

Stii, te-am crezut nemuritor
si azi cand te-am vazut trecand 
cu pasi batrani pe langa mine
am inteles ca te-ai pierdut de tine
si totul ti se pare obositor

Da, te-am judecat, urat, iubit, 
urat, iubit 
Iar si iar fara oprire
fara sa fi obosit,
dar azi cand te-am vazut
am realizat 
ca nu sunt pregatita
sa te dai batut

Stii, in ochii aia albastri-verzi 
am cautat o urma de umanitate 
atatia ani si n-am gasit decat
durerile pe care le-ai simtit
si visurile alea toate 
despre care n-ai vorbit
niciodata

Si n-o sa crezi,
dar azi, cand te-am vazut trecand
cu pasi batrani pe langa mine
am obosit sa te urasc si m-am oprit
si te-am privit. 
In ochii tai ceva azi s-a schimbat.
In ochii tai albastri-verzi 
si-n pieptul meu.
Azi te-am iertat. 

delia Poems

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *