Când am venit aici
mie mi s-au dat cuvintele
și mi s-a zis:
"ai grijă cum le folosești:
când le spui celorlalți, să te asiguri că dau speranță;
când ți le spui ție, să te asiguri că te onorează;
când le scrii, să ai grijă cum le alături.
Simte-le: unele se atrag, altele se resping,
și e perfect așa: un echilibru divin,
ca ele să (se) poată mișca.
Și când le simți, spune-le și celorlalți
care cuvânt are putere mai mare
de a clădi, de a da naștere, de a purifica,
de a curăța și de a dărâma
pentru a putea fi reconstruit
tot de cuvinte,
doar că de altele.
Să nu le ascunzi, să nu le ții pentru tine,
să le lași să umble prin lume;
tu pune-le acolo, trimite-le să cânte
la urechile celor care pot să le asculte.
Și când le scrii despre tine, pentru tine
să le așezi cu grijă,
că te construiesc literă cu literă."
Când am venit aici, mie mi s-au dat cuvintele
și mi s-a zis
să am grijă de ele în timp ce
le las libere prin lume
ca să facă bine, să adune,
să creeze
o nouă lume
încă fără nume.